17 ianuarie 2009

Make love. Not war.

Da play si citeste.
Tocmai ce am citit ultima postare a lui Lavu si mi-a venit o idee.
Sa scriu si eu ceva in numele iubirii, acel sentiment special ce iti da impresia ca zbori, ca visezi tot timpul, ca nu-ti mai trebuie altceva.
Trebuie sa recunosc ca n-am mai fost indragostita de cateva luni bune si chiar incepe sa-mi lipseasca chestia asta.
Multi dintre prietenii mei sunt fericiti si indragostiti. Sunt si multi care sunt ca mine. Dar mai avem destul timp sa ne indragostim.
Una dintre cele mai bune prietene ale mele, peste o luna, pe 14 februarie, va implini un an alaturi de iubitul ei.
Asadar: La multi ani, Thieo & Ady!
Ieri, cand ne preda profesoara de psihologie si ne spunea calitatile si defectele fiecarui temperament ma gandeam cum sunt eu. Am un temperament coleric. Una dintre calitati este ca sunt stabila in sentimente.
Eu una nu stiu cat o vad ca pe o calitate. Poate in cea mai mare masura asa este, dar atunci cand simti ca ti se prabuseste toata lumea in cap si ca ai iubit degeaba chiar nu mai ai nicio indoiala ca este un defect.
Dar pentru mine momentan ramane o calitate.
Mai ma uitam la ultima postare a lui Miki si ma gandeam ca iubirea are si ea roadele ei. Chiar ma imaginam peste vreo 10-15 ani in locul ei si ma gandeam cat de fericita voi fi. Dar cine stie ce va mai fi pana atunci.
Alt gand ce nu-mi da pace este acela ca as putea sa ma indragostesc. Dar ca de obicei am acea teama sa nu fie persoana nepotrivita cum mi se intampla de obicei. Si daca se intampla sa ma indragostesc de persoana nepotrivita, ce voi face? Iar sa pic de fraiera? Oare are rost? Invat sa-mi controlez sentimentele.
Si chiar daca imi place o persoana am sa incerc sa nu ma indragostesc pentru ca stiu ca nu e cel mai indicat mai ales in circumstantele actuale.
Stiu ca pare dificil, dar pana acum am reusit cat de cat.
Timp exista pentru toate, iar toate sunt la timpul lor.
Este iubirea ca un trandafir proaspat ce incet, incet se ofileste?
Eu cred ca uneori da, alteori este un trandafir artificial ce rezista o eternitate.

6 comentarii:

  1. draagooosteee :X cand pronunt cuvantul asta nu pot sa ma gandesc decat la gayul meu :X Christian Chavez

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu am invatzat ca daca nu renunti la teama de a iubi sau de a nu gasi persoana nepotrivita,nu ai cum sa te indragosteti.Pana la urma asta presupune a fi indragostit,a descoperi misterele celuilalt:).Ma bucur ca ti-a placut postul meu,si iti doresc muuuulta dragoste:)

    RăspundețiȘtergere
  3. si la mine au trecut ceva luni buni de cand am fost indragostit si acuma pur si simplu o urasc pe aceea fata si nu din pricina ca nu a vrut sa fie cu mine... acum chiar vad viata mai frumoasa cand nu sunt indragostit si cred ca va mai trece pana cand o sa iubesc pe cineva din nou

    RăspundețiȘtergere
  4. @DoDo... stiu. D-asta am si mentionat de dragoste. :x

    @Lavu multumesc mult. Si tie la fel. Da' la mine inca persista chestia asta cu teama. Poate voi scapa si eu de ea. Mi-e teama ca daca recunosc sa nu fiu dezamagita iar.

    @eRRmy exact la fel sunt si eu. Dar mie imi place de cineva. Doar asta e diferenta. Si chiar ai dreptate... cand esti singur poti sa faci ce vrei. Cand esti cu cineva exista si acea chestie de a nu face ceva ce nu ii convine celuilalt.

    RăspundețiȘtergere
  5. la o vreme cand uiti ceea ce e iubirea poti apela la google. Scrii: define:love
    Cam atat.

    RăspundețiȘtergere
  6. @Un roman in Canada ar fi o idee. Dar chiar crezi ca iti defineste exact sentimentele? :)

    RăspundețiȘtergere