9 octombrie 2008

Vara... o amintire dulce ca o cireasa

Mirosul marii, caldura verii, zilele de vacanta in care am simtit ca traiesc ca un porumbel purtat de vant aproape de cerul fara nori pufosi, aproape de ingerii pe care nu i-am intalnit niciodata.
Unde sunt toate astea?
Cine a furat vara?
De ce nu-mi pot gasi linistea si fericirea decat pe malul marii?!
De ce nu pot sa visez fara sa inchid ochii?
Intrebari ce nu au raspuns si intrebari al caror raspuns il stiu doar eu.
O parte din viata o traim vara.
Cum ar fi sa avem o vara permanenta? O vara doar a noastra, lunga si distractiva?
Vreau vara inapoi!
Imi doresc sa pot merge iar desculta pe nisipul arzator, sub soarele pe care pot sa-l privesc cu sau fara ochelari de soare, prin caldura care ma sufoca, dar totusi ma face sa zambesc si sa repet la nesfarsit "Ce cald este!", sa inot in marea sarata ca o saramura, sa simt acea adiere placuta a serilor de iulie si august si sa visez. Cu cat mai mult, cu atat mai frumos.
[Sunt in lumea mea, aceea pe care o vad din toate unghiurile si pe care o admir cu mult entuziasm.]
Visez sa fie vara din nou.

2 comentarii:

  1. superb! imi place foarte mult ultima postare! chiar daca urasc vara ma face sa simt pe pielea mea tot ce ai scris acolo! bravo sury! te iubesc!

    RăspundețiȘtergere
  2. multumesc. :)
    stiu ca urasti vara... e una dintre diferentele dintre noi :))
    eu o ador... ba mai mult... o iubesc.
    ca si pe tine >:D<

    RăspundețiȘtergere