Top 5 muzica

Pentru ca nu-mi mai amintesc daca am facut vreodata un top 5 al melodiilor mele preferate, voi face acum.

Locul 1

Jay Z & Beyonce - Bonnie and Clyde

Locul 2

Nickelback - Rockstar

Locul 3

Mariah Carey - We belong together

Locul 4

OneRepublic - All the right moves

Locul 5

Chris Daughtry - Crashed

All the right moves - OneRepublic

masti. sincronizare. pian. bal. copil. rock. dans. costume. oameni. chitara. rochii.

FERICITA

Sunt FERICITA! F-E-R-I-C-I-T-A!!! eRRmy mi-a dat cea mai buna veste pe ziua de azi. Multumesc! Aaaa da, sa zic si ce veste. S-a deschis Patinoarul Olimpia. Mi-e atat de dor de gheata. Si mai ales ca anul asta ne vom super distra pe pationar. Si mai sunt fericita dintr-un motiv, dar ala este unul personal. Adica nu se spune.

Imi cer scuze pentru postarea subnutrita, dar voi reveni in curand cu una mai lunga. Poate chiar putin mai tarziu.

"Bizonii" sau cum sa conduci PROST

Cred ca titlul postarii este cat se poate de explicit. Vorbesc despre soferii romani care-si iau carnetul de conducere fara sa-l merite. Astazi eram prin oras cu mama, ea fiind soferita si eu pasagerul de pe bancheta din dreapta ei, si am ramas socata cat de PROST pot conduce unii. In primul rand, pe la noi nu se obisnuieste sa se dea semnal. Pur si simplu vireaza la stanga sau la dreapta, cum ii taie capatana, fara sa semnalizeze. Trebuie sa intuiesti ca "bizonii" au de gand sa opreasca sau sa parcheze. Mai sunt soferii care si daca vor sa nu fie tot "bizoni" sunt. Acestia sunt categoria care opresc in mijlocul strazii sau pe unde vor ei, dar ceea ce nu stiti voi este ca ei sunt pe avarii, deci au tot dreptul sa orpeasca acolo sau cel putin asa cred ei.

Sa nu-i amintesc pe cei pe care ii uita Dumnezeu pe la semafoare ca nu stiu ce alta treaba au ei decat aia de a accelera si a pleca de la semafor. Cel mai intalnit motiv este acela ca sunt ocupati sa vorbeasca la telefon, desi legislatia o interzice, si uita sa se mai concentreze si pe masina si raman in locul ala cateva minute si isi primesc frumos insultele din partea celorlalti soferi.

In concluzie, desi imi doresc foarte mult sa-mi iau carnetul(si o sa-l iau) ma sperie traficul si asta doar datorita "bizonilor" care, din pacate, se inmultesc pe zi ce trece.

P.S.: Bizon - urmatorul clip va va explica termenul.

Muzica

Pentru ca tot vorbea eRRmy intr-o postare recenta de muzica, m-am gandit sa scriu si eu ceva mai mult despre unul dintre hobby-urile mele.

Cel mai bine incep prin a-mi exprima opinia proprie si personala despre muzica romaneasca. Nu am nimic cu nimeni, doar ca m-am cam saturat sa tot aud de Puya si melodiile lui. Nu zic, sunt interesante pentru ca prezinta exact realitatea in care traim, doar ca sa auzi aceleasi melodii in toate locurile in care mergi este deja prea enervant. M-am saturat. Oameni buni, cumparati-va casti. Sunt acele chestii mici sau mari, depinde de preferinte, ce se introduc in ureche si nu permit poluarea fonica. Capisci? As mai avea de zis cate ceva despre cei proaspat intitiati in showbiz-ul romanesc, gen Inna, David Deejay, Deepside Deejays etc. Cei din urma mi se par foarte buni pe treaba lor, dar la fel ca si cu ceilalti, sunt tare curioasa cat or sa reziste.

In ultimul timp n-am mai prea ascultat muzica de tip comercial, adica tot ce se difuzeaza la radio, la tv sau se asculta pe strada si in oricare alt loc. Ascult mai mult muzica rock(rock alternative, in principiu, ca asta imi place cel mai mult), muzica veche, pop s.a.

Cand spun muzica veche ma refer la tot ce se asculta prin anii '80-'90. Cred ca perioada asta a fost ceva gen apogeul muzicii. De ce cred asta? Nu stiu, dar am impresia ca mai toate trupele de succes si mai toti artistii recunoscuti international au avut impact in acest interval de timp.

Dar trebuie sa recunosc ca nu renunt nici la anumite melodii din perioada 2000-2004. Inca ascult cu cea mai mare placere Nelly & Kelly Rowland, Beyonce, Destiny's Child, Usher, Britney Spears s.a. Melodiile pe care le cantau pe vremea aia au avut impact asupra mea, dar nu stiu motivul. Pur si simplu m-au marcat. Tot cam din acea perioada am eu aceeasi melodie preferata. Jay Z & Beyonce - Bonnie & Clyde. O iubesc.

Cam atat am avut de spus. Daca am omis ceva imi amintiti voi.

Si sa nu uit: La multi ani, Kiss FM! Multi ani traiasca, audienta sa va creasca, la multi ani!!! (5 Nov 2009 - 6 ani de Kiss)

P.S.: Sa va amintiti: Danzel - Pump it up

Castraveti

„Castravetele este o legumă dicotiledonată, din familia cucurbitaceelor, care conţine 98% apă...”. Tema pe care o propun astazi este cea a castravetilor. Citatul de inceput face parte din sceneta lui Florin Piersic - Castravetele. Imi pare rau ca nu am gasit toata sceneta, dar las singurul filmulet pe care l-am gasit.

Proabil cineva ma va intreba ce-mi veni cu castravetii. Este simplu. Peste tot la mine in casa sunt castraveti. In balcon, in bucatarie: castraveti. Nu mai am loc. Imi place enorm, dar mai am si eu nevoie de spatiu. 30 kg castraveti in toata casa deja este mult prea mult. :))

Cui ii plac castravetii sa ridice un degetel.

Happy Halloween

Welcome back to me. Sincer, am revenit sa va dau de veste ca Uivalf are o noua piesa. Remember Uivalf. El este colegul meu, tipul care canta rap. Pe vremea cand am postat prima melodie a lui era la inceput. Acum a avansat. Are o piesa nou-nouta numita "Deloc mediat-izarea". Si mai are si doua piese mai vechi, de asta-vara, care mie personal imi plac foarte mult. Uivalf & Dildo - Stie ca poate si Uivalf & Dildo - Timpul trece (cu Intrusu'). Ii tin pumnii pentru o viitoare cariera de succes. Si ultima piesa pe care va las s-o ascultati. [Pentru a le asculta pe celelalte dati click pe numele pieselor].

Si acum altele... Ti-am spus vreodata ca am un bambus? Are mai bine de un an si inca rezista. Il ador. E verde. :)) [Copil ciudat, ce sa-mi faci] Si mai am o vrajitoare primita cadou care ma sperie in fiecare seara. Sa mai povestesc despre mine? Am 5 postere cu RBD si unul cu Michael Jackson. M-am plictisit de cele cu RBD. Vreau sa le schimb, dar imi este extrem de lene. Lenea este cea mai stupida stare pe care o stiu. Pentru ca ai vrea sa faci ceva, dar ea te opreste. Lenea niciodata nu aduce lucruri bune, dar se accentueaza pe zi ce trece.

Si sa nu uit, acum un an exact le uram la multi ani Izei [care a primit cadou o grenada cu cap de mort :)) opera mea, a lui Nica si a Sorinei] si lui OLiX. Voi face si anul acesta acelasi lucru. La multi ani!!!

That's all. Si sa nu uit, multumesc ca imi citesti blogul.

Ne dat ori nu ne dat?! Happy Halloween.

Still alive

Uitandu-ne in urma la acea zi am acceptat faptul ca a fost cea mai buna victorie din viata noastra. Am discutat despre ce s-a intamplat pe 23 Iulie si nici pana acum nu ne-am dat seama cum am supravietuit acelei zile.

Se intampla cu un an in urma cand Jane, Josh, Chris si eu eram in vacanta in Pittsburgh, Pennsylvania. Intr-o zi am gasit o mina la marginea orasului si am decis sa organizam o petrecere in mina cu cativa prieteni ce locuiau in Pittsburgh. Cand au auzit propunerea au zis ca va fi cea mai tare petrecere din vacanta noastra si au mai vorbit si cu alti oameni sa ni se alature. Totul era perfect, insa nimeni nu avea sa stie ce se va intampla in seara respectiva. La ora 23, Chris si cu mine eram deasupra minei si ii priveam pe cei ce petreceau la intrarea in mina. Incet, incepusera sa dispara in mina si am hotarat sa-i urmam. Cand am intrat in mina am realizat ca prietenii nostri se ascund si am inceput sa ii strigam si sa le spunem: "Incetati sa va mai ascundeti. Nu este amuzant." In tot acest timp, Jane si Josh erau la un magazin pentru a cumpara mai multe bauturi si mai multa mancare, deoarece proviziile pe care le luasem nu erau suficiente. Cand au aparut primul lucru pe care l-au spus a fost: "Unde e toata lumea?". Chris a inceput sa tipe si sa arate spre un loc ferit. Cand ne-am uitat intr-acolo am vazut un om mort. Era unul dintre prietenii nostri. Dupa aceea am vazut mai multe cadavre si am ramas ingroziti. Dupa cateva secunde, un om cu un tarnacop in mana a aparut din intuneric si cu toate ca eram foarte speriati, Josh s-a napustit asupra lui si l-a tinut, Chris i-a luat tarnacopul, iar eu si Jane l-am legat cu o franghie ce statea agatata intr-un cui in peretele minei. L-am dus la seriful orasului si am primit o medalie pentru actiunea noastra curajoasa si datorita faptului ca am prins un criminal in serie.

Ne-am adus aminte acea zi ca fiind cea mai mare victorie a noastra, dar si ca fiind cea mai inspaimantatoare zi. A fost ca un cosmar cu happy end. Criminalul se afla acum in inchisoare pentru restul vietii sale, iar noi inca suntem cei mai buni prieteni.

P.S.: Povestea este inspirata de filmul "My bloody Valentine". Este in intregime realizata de mine, iar orice asemanare a personajelor cu persoane reale este pur intamplatoare.

Vis de iarna

Treceam azi pe langa un pat de frunze galbene asezat pe asfalt in apropierea casei mele. Vantul rece imi intra prin bluza si parca ma cuprindea un fior. Am simtit, in sfarsit, ca este toamna. Si asta ma duce cu gandul tot la ceea ce ma pregateam sa povestesc. Sincer, planific postarea asta de vreo trei zile, dar am mai amanat-o din lipsa de timp. Asadar, toamna este primul pas catre iarna. Mai sunt 48 de zile si vine iarna. Abia astept prima zapada din anul acesta. Abia astept sarbatorile, cadourile etc. Imi place iarna pentru simplul motiv ca lumea se poarta altfel, este mai fericita, atmosfera arata clar ca este iarna. Imi place sa ma plimb prin oras dupa-amiaza, mai ales ca soarele apune foarte devreme, si sa vad toate luminitele alea din pomi in centrul Ploiestiului, pe sarme, pe cladiri. Sarbatorile frumoase s-au cam risipit in timp pentru mine, dar asta este deja alta poveste.

Abia astept prima bataie cu zapada. Si ce daca imi baga cineva zapada in gura, in ochi etc.?! Mie imi place. Nu sunt genul de persoana care sa inceapa sa planga de la un bulgare primit in ureche. :)) {Prietenii stiu ce zic}

Abia astept sa imi inghete nasul dimineata cand plec la scoala si sa port manusile cu vacute. :) :) Abia astept sa fie iarna. Iarna asta va fi trista pe de o parte, dar va fi si frumoasa daca nu uit sa zambesc intre timp si sa ma bucur de lucrurile marunte.

Sa nu uit, abia astept sa va urez "Craciun fericit!" sau "Un an nou fericit!". Fara alte zeci de cuvinte care au aceeasi esenta. Uneori lucrurile simple sunt mult mai frumoase decat cele prea dificile, incarcate...

Nu pot sa descriu prea exact cum imi imaginez eu iarna, dar poate 2-3 poze vor fi mai explicite.

Later edit: Am uitat lucrul de care imi este la fel de dor ca de mare. Patinoarul. Mi-e atat de dor de patinele mele blue & white. Sper sa mai tina frigul asta sa deschida patinoarul mai repede. :) :) Patinoarul de la Sala Sporturilor Olimpia.

Iar?

Viata bate filmul. Si e pentru a nu stiu cata oara cand spun asta. De ce este viata mai dura decat orice altceva? Cand crezi ca ti-e bine de fapt iti este cel mai rau. Oare chiar o sa fie bine asa cum imi zicea Razvan? Ce n-as da sa stiu ca are dreptate. Si am atata incredere in el incat cred ca voi ramane la concluzia ca intr-o zi o sa fie bine. (P.S. Razvan este unul dintre bunii mei prieteni in care am incredere deplina.)Ma tot intreb de ce majoritatea filmelor au un happy end... si raspunsul este cat se poate de simplu: sunt doar filme. Viata bate filmul. (Iar.) Nu ar fi frumos sa existe momente magice care sa-ti schimbe pur si simplu viata? Si daca tot ti-o schimba, poate sa ti-o schimbe in bine, in foarte bine? Neah... imposibil. Nici sa vrei nu intelegi ce vreau sa explic aici. Si este mai bine pentru ca altfel te-ai plictisi in timp ce citesti. Si pentru ca am gasit un blog pe care pur si simplu il ador vreau sa-l impart si cu altii. Este vorba despre blogul lui Bogdan Negroiu de la EL NEGRO. Omul asta scrie atat de frumos. Este genial. Si mai ales postarea asta, care mi se pare mirifica. Si uite asa am descoperit eu ca uneori un blog poate fi mai interesant decat o carte. De ce? Pai dintr-un blog poti descoperi povesti de viata, vise devenite realitate, vise neimplinite si alte chestii pe care o carte n-ar avea cum sa ti le relateze pentru ca, in general, cartile sunt pline de fictiune. Dar acum sa revenim la lectura. Citesc "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi". Bineinteles, nu ma omor dupa ea, dar ce pot spune?! Sunt nevoita s-o citesc. Si iar revin la acelasi lucru: imi place sa citesc, dar nu cartile care sunt in programa mea de Bac pentru ca majoritatea sunt oribile. O seara frumoasa!

Aberatii.

Am atata pofta in mine de aberat incat nu-mi dadeam seama cum sa fac asta. Cine sa ma asculte. Cine sa zica: "esti nebuna!" sau "pleaca d-aici ca ma plictisesti". Ei bine, poate ca nu este intotdeauna nevoie sa-mi zica cineva lucrurile astea pentru a le putea concluziona. O aberatie face cat zece mii de ganduri. Si cine sa ma asculte fara sa comenteze ceva daca nu prietenul meu cel mai bun in momente dintr-astea, blogul? Daca ceva nu i-ar conveni probabil mi-ar explica el frumos ca nu se poate. Si daca nu se poate va trebui sa revin altadata cand sunt intr-o stare mai normala. Dar raspunsul lui este intotdeauna cel dorit: "Postarea a fost publicata. Vizualizati blogul." Cum ar putea el sa ma contrazica? Pana la urma nu este ceva rational. Este un simplu concept ce imi permite sa aberez cat si cum doresc. Nu-i pasa cate zeci de mii de cuvinte scriu. Si daca as scrie doua cuvinte tot n-ar avea nimic de zis.

Azi am invatat, poate pentru a zecea mia oara, ca lumea este foarte mica. Si orasul Ploiesti este cam de dimensiunea unei particule facand o proportie intre el si planeta Pamant. Si oamenii care locuiesc in acest oras sunt cam aceeasi. Tot azi am mai avut o revelatie. Exista persoane de care dau oriunde m-as duce. Din fericire, nu ma deranjeaza acest lucru. De fapt, chiar ma mir ca nu ma deranjeaza.

Si pentru ca stiu ca cineva se va gasi sa citesca toate aberatiile astea, va las un gand bun: Noapte buna!

P.S.: Aceasta a fost una dintre zecile de postari din categoria Altele. S-ar putea sa fac o noua categorie intitulata simplu: aberatii.

Reggae

Am fost si la concert. Cum a fost? Genial! O experienta unica, de neuitat. Mi s-a dovedit faptul ca mai exista si oameni ce stiu sa cante, nu doar sa mimeze. Trupa EL NEGRO o demonstreaza perfect. Si cand se vor mai intoarce in Ploiesti, pentru ca fac pariu ca se vor intoarce, voi merge iar. Merita. Si cei care au fost ieri seara in Retro Caffe stiu asta. (Poza este de la Creatza)

Au cantat melodii pe care majoritatea le-au fredonat: Doua fire de iarba, Lasa-ma, Linistea, Lumina la baie, Stand by, Dau muzica mai tare, Ploaia, Hai iubito, I shot the sheriff etc.

A fost formidabila atmosfera.

Si acum am si eu o mica rugaminte.

Daca vreti, va rog sa intrati pe link-ul asta si sa dati un click pe VOTEAZA.

Daca nu merge dati click pe Concurentul precedent si apoi va intoarceti. :)

Votati.

Lucky me

Ziua buna! Azi ma simt putin mai implinita. De ce? Pai m-am gandit si eu la viitorul meu, la ce am de gand sa fac si in mare parte cam stiu ce-mi doresc.

"Deciziunea" mea temporara este ca voi da la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii din Bucuresti. Asta este o prima optiune, iar cea de-a doua este Facultatea de cinematografie si televiziune din cadrul Universitatii Media.

Dar trecem peste si ajungem la Turneul El Negro. Trupa va face un popas si in Ploiesti, in Retro Caffe, Duminica, 4 Octombrie. Abia asteptam sa va ascultam. "Jah Jah, Allah, Budha sau Dumnezeu. Culorile-s la fel in fiecare curcubeu."

Chiar mi-era dor de un concert bun in orasul meu.

Una peste alta se apropie iarna.

Azi, inceput de octombrie, dupa anumiti prieteni, 31 septembrie, am realizat ca mai sunt 2 luni fix si incep chinurile tezelor, dar vom astepta vacanta cu o rabdare exagerata. Incep zapezile. Iar sarbatori. E trist cand nu mai privesti sarbatorile ca pe un prilej de bucurie, dar cum m-a invatat Razvan, trebuie sa fiu optimista. Poate ca totusi va fi bine. :)

Ca tot veni vorba de prieteni, sa lasam muzica sa ne deschida ochii.

(Una dintre melodiile de la Razvan pe care le ador.)

La buna vedere!