Now or never

A venit momentul sa scriu ceva mai detaliat pe blog.

Este o poveste personala, dar nu voi da nume.

Si va rog sa nu ma judecati pentru ce voi spune, ci doar daca puteti sa ma ajutati sau sa fiti impartiali.

Acum 3 luni, pe data de 6 septembrie a fost concertul RBD. Cel mai important eveniment. In ziua aceea am cunoscut o persoana. Un EL foarte dragut si foarte simpatic. Dupa 2 luni si ceva m-am gandit sa vorbesc cu EL pentru ca, actualmente, o fosta prietena a fost "prietena" lui. Spun "prietena" pentru ca distanta dintre ei era foarte foarte mare, iar EL nu este genul de persoana caruia sa-i placa relatiile de genu'. Am inceput sa vorbim si ne-am inteles foarte bine din prima clipa. Dar am uitat sa precizez ca inca de la inceput ma asteptam la ce avea sa se intample si mi-am asumat toate riscurile. Cum era de asteptat fosta mea prietena s-a suparat pe mine pentru ca asa cum a zis ea "Ma dau la baiatul pe care ea IL PLACE". Dar nu era asa. Voiam doar sa-l cunosc pe cel despre care auzeam atatea. Iar cand eu am inceput sa vorbesc cu el, ea imi zicea ca nu-i mai pasa de el, ca au terminat pentru totdeauna si sa-si gaseasca alta care sa-i suporte fitele. Nu le infloresc. Sunt doar vorbele ei. Cea mai buna prietena a mea mi-a spus de la inceput ca nu-i place si ca nu prea-l suporta.

Dar cui i-a pasta? Voiam doar sa-l cunosc, cum am mai spus.

Dar dupa chestiile astea au urmat certuri, mai ales cu cea mai buna prietena a mea. Dar intelegandu-ne asa de bine ne-am impacat. Iar cu EL... EL a inceput sa mi se para mult mai important intre timp si chestia asta ma punea mai mult pe ganduri. Dar intr-un moment, nu conteaza care, am hotarat sa dau la o parte tot ce se intamplase si sa o iau de la capat. Noi doi ne intelegeam prea bine ca sa ne certam din niste prostii.

Intr-o luna ne-am apropiat cat altii in 5, dar asta s-a intamplat doar pe messenger si la telefon. Ciudat? Sau nu?

EL a inceput sa-mi placa din ce in ce mai mult. Era exact baiatul la care visasem pana in ziua in care l-am cunoscut. Era ceva gen PERFECT.

Dar a venit si ziua in care a trebuit sa ne intalnim. Pana atunci eram ca si impreuna, dar... Neincrederea si prostiile din cauza carora am inceput sa ne "certam" au dus la distantarea unuia fata de celalalt.

Dupa ce ne-am intalnit la patinoar, cand eu am intrat in vorba cu el pentru ca EL nu m-a vazut, i-am zis ca-l "urasc" pentru ca nu m-a bagat in seama. Si s-a suparat, sau eu cel putin asta am inteles si nu am mai vorbit tot timpul cat am stat pe patinoar. Am vorbit mai tarziu si mi-a zis in mare parte ce avea de zis, dar nu a fost prea concret asa ca atunci cand am ajuns acasa l-am intrebat ce vrea de fapt. Sa terminam definitiv?! Se pare ca asta isi dorea. Desi riscasem inca de la inceput sa fiu dezamagita n-am stiut sa pun punct atunci cand trebuia. Si fraiera am fost. Pentru ca am ajuns sa-l iubesc asa cum nu credeam ca o sa se intample. O duminica trista, cu multe lacrimi.

Dar sa va vorbesc si despre EL asa cum eu l-am cunoscut. Este genul de baiat amuzant, cu care razi si ai ce vorbi, este frumos as putea spune, si pe care ajungi sa-l adori. Poate ca eu nu ajungeam sa fac asta daca nu imi spunea tot ce mi-a spus. Adica m-a facut sa cred ca amandoi vrem acelasi lucru, dar duminica a considerat ca este mai bine sa-mi zica ca si-a dat seama ca nu mai vrea sa fim impreuna.

Daca nu m-as fi indragostit de EL poate as fi trecut mai usor peste. Dar am vrut sa vad cum reactioneaza asa ca i-am zis luni ca sunt cu altcineva si m-a crezut. Chestia e ca reactia lui nu parea ca-i convine pentru ca i-am zis ca tipul stie sa ma aprecieze si e chiar foarte dragut, dar cand i-am zis ca de fapt nu sunt cu nimeni sa ca am vrut doar sa aflu ce zice, cum era de asteptat s-a suparat, dar a zis ca nu i-a convenit pentru ca si el mi-a zis ca apreciaza faptul ca nu sunt la fel ca celelalte fete care isi bat joc de baieti.

Acum ma lamureste si pe mine cineva, ce sa mai cred?

Multi zic ca nu merita. Tot nu vreau sa-i ascult pentru ca stiu ca-l iubesc. Doar ca si EL ar trebui sa deschida ochii si sa vada in mine ce am vazut si eu in el.

Cam asta e povestea momentan. Sper sa aveti parte si de o continuare, iar daca nu inseamna ca am suferit prea mult si am hotarat sa merg mai departe. Dar poate voi avea parte de ceva mai mult decat lacrimi. Cine stie?